Un pas, un gest, un semn
La Terre en Marche, Terra în mers, este numele proiectului pe care l-am inițiat în Franța în 2013. Ea este şi sensul acțiunii pe care am decis să o împlinim. Această acțiune e rezultatul unui drum lung de mai bine de zeci ani în cuplu, în timpul căruia am făcut alegeri de viață cu un numitor comun constant: chemarea înflăcărată spre familia umană, în complexitatea ei, în diversitatea ei, setea pentru lumea cea mare, cu frumusețile ei, cu rănile ei, o căutare intensă a sensului prezenței noastre aici, al existenței noastre.
Însă înființarea unei asociații înseamnă că exista ceva în plus sau ceva diferit care dorea să exprime în noi.
Astfel a luat naştere La Terre on Marche: dintr-o necesitate și o speranță în același timp.
Necesitate căci aveam un sentiment crescând de disconfort : în Franța, în Europa, ca și în alte numeroase părți ale globului, dialogul dintre oameni se întrerupe. Chestiunile legate de identitate, de relațiile interculturale, semnele de întrebare cruciale ridicate de fenomenele migratoare dezbină societățile. Goana după câştig provoacă din ce în ce mai mult fragilizarea concordiei, a întrajutorării, a coeziunii. În numele avidității comerțului, Terra e prădată de resurse, masacrată fără încetare şi fără regrete.
O "barieră" începea să se ridice în inimile noastre. Şi presimțeam că în curând bariera riscă să se transforme într-un zid.
Conştiința noastră a spus nu. NU acestei situații! Şi astfel s-a impus în noi nevoia de a porni la drum, ca doi pelerini, să salutăm alți oameni. Trebuia să ne demonstrăm că putem, făcånd un efort ca să depăşim conflictele interioare şi pozițiile partizane, să ne îndreptăm spre celălalt, din toată inima şi cu toată onoarea, să-i punem o mână pe umăr şi să simțim că avem in comun aceeaşi umanitate.
Acesta e momentul când căutarea noastră de sens si idealuri comune şi-a găsit punctul de convergență.
Şi acum ia naştere speranța.
Am strâns comoara întregii umanității: purtăm pământ de pe cele şase continente în rucsac şi-l împărțim cu ceilalți. În semn de unitate, în semn de respect. Un gest modest, fraternel, profund, puternic. A venit timpul să depăşim stadiul fricii, al mâniei şi al criticii sterile. A venit timpul să o luăm la drum ca să restrângem legăturile cu ceilalți.
Este oare posibil ca această acțiune să aducă un pic mai multă liniştire, încredere, bunăvoință între oameni, între oameni şi Terra? Îndrăznim să ne exprimăm această dorință.
Dar să dăm cuvântul Terrei!
«Nu uitați, ne spune ea: Eu sunt cea care vă hrănește; cea care vă poartă; și cea la care toți, într-o zi, vă întoarceți». Sunt Mama Hrănitoare Universală. Aparțin fiecăruia dintre voi, fac parte din fiecare, sunt binele vostru comun, materie și spiritualitate într-una.
Drum bun.
Actul 2
Traversarea Africii
Cette marche en Afrique change dans sa forme : trois marcheurs vont se relayer de pays en pays (le relais symbolique qu’ils s’échangeront sera leur bourse en cuir contenant la terre du monde entier), chacun effectuant une distance d’environ 1500 kilomètres pour accompagner Jérôme, Sabina et Enora, qui, eux, réaliseront la totalité de l’itinéraire.
Actul 1
Drumul Matasii
Vom pleca simbolic din oraşul Veneția de unde au plecat Marco Polo, tatăl şi unchiul său în 1272. Deşi vom respecta pe cât posibil acest traseu, itinerariul va fi diferit de cel împrumutat de cei trei bărbați adaptându-l condițiilor timpurilor noastre.
Proiect La route des Incas
La route des Incas : de Quito au lac Titicaca. Au cœur d'une formidable mosaïque humaine et culturelle, au contact quotidien des populations, nous allons poursuivre notre action : saluer à pied hommes, femmes et enfants qui participent au trésor du monde, mais aussi interroger l'humanité sur sa relation à la terre.
Expéditions pédestres
Partir avec La Terre en Marche, c'est possible ! Vous qui désirez vivre la Grande Aventure, prenez la route ! Partez saluer les hommes, partez saluer le monde, la terre du monde en partage! Plus qu'un itinéraire, un apprentissage. Notre volonté est de partager notre expérience unique du terrain et notre conception personnelle du voyage.
În marş din
Veneția la Kashgar
Încă de la anticele lor începuturi, Via Ignatia (care face legătura între Durres, în Albania, şi Istanbul) şi Drumul Mătăsii s-au constituit, atât ca drumuri cu caracter comercial si militar, cât şi ca axe de răspândire a cunoștințelor și schimburilor culturale între diversele popoare și civilizații de pe continentele european și asiatic. Est exact acest aspect pe care dorim…
Impărțim
pământ
Plecăm ducând cu noi, în două boccele din piele, pământ de pe cele şase continente. Comoara umanității, comoara noastră a tuturor pe care o împărțim în semn de unitate între oameni şi de respect între culturi. Acțiunea noastră constă în mod concret în organizarea de ceremonii de schimb peste tot unde ni se oferă ocazia: în mod spontan de-a lungul drumului, sau…
Cu şcolile
partenere
Acțiunea noastră are loc mai ales în şcoli pentru că noi credem că acolo unde se pun bazele educației noilor generații se poate percepe cel mai bine simplitatea şi forța mesajului nostru. Marşul nostru e o ocazie pentru cei tineri să aibă o privire mai încrezătoare în lumea care-i înconjoară. Proiectăm crearea unei rețele internaționale de schimburi şi prietenie între toate…
Mergem ca să vă întâlnim
Demers esențial, chiar fondator, al acțiunii noastre: amintim importanța schimbului între oameni în afara oricărei considerații de profit sau de rentabilitate. Starea noastră de spirit e cea a doi pelerini în căutare de sens: sensul dialogului, pe cât de dezinteresat, pe atât de necesar, sensul întâlnirii, pe cât de efemeră, pe atât de profundă, sensul legăturii, în relația cu culturi diferite, sensul gestului, pe cât de simplu, pe atât de binevoitor, sensul gazdei, în datoria respectului reciproc.
A merge, a pleca, a păşi spre întâlnirea cu Celălalt, altfel spus cu sine însuşi: să nu asteptăm răspunsuri definitive, ci să descoperim o cale pe care evoluăm.